Bine ai revenit! Te rugam sa te autentifici
Ai uitat parola?

[Interviu] Atacul de panica – simptome, tratament, sfaturi utile

  • 515 vizualizari
  • 0 comentarii

Chiar daca viata ta nu este pusa in pericol in timpul unui atac de panica, manifestarile intense si dramatice te pot conduce la camera de garda, ceea ce este util pentru eliminarea altor afectiuni medicale a caror simptomatologie acuta se aseamana cu atacul de panica (infarctul miocardic, crize hipertensive, epilepsia temporala, socul anafilactic, astmul bronsic, hipertiroidia, hipoglicemia).

Manifestarile atacului de panica pot varia de la cazuri in care sunt prezente o gama larga de simptome, la cazuri unde simptomatologia poate fi mai limitata.

Citeste mai jos toate sfaturile pretioase pe care ni le-a oferit Psiholog Daniela Stanciu, de la Cabinetul Aventura Dezvoltarii.

  1. Cum iti dai seama ca este vorba despre un atac de panica?

In cazul unui atac de panica, persoana manifesta o frica intensa, paroxistica, ce atinge de obicei apogeul in 10 minute. Alaturi de aceasta frica apar si alte simptome, din sfera somatica, unele inscriindu-se in aria cardiorespiratorie (palpitatii, durere in piept, respiratie scurtata, senzatie de sufocare, de strangulare), altele in aria digestiva (greata, disconfort abdominal) sau neurologica (ameteala, senzatie de lesin). In plus, sunt prezente si simptome din sfera cognitiva, cum ar fi frica de a nu pierde controlul, de a nu innebuni sau chiar teama de moarte.

Atacul de panica apare de obicei intr-o perioada de stres intens sau dupa ce persoana respectiva a trecut printr-un eveniment neplacut, dureros, cum ar fi un conflict cu o persoana apropiata, divortul sau moartea unei persoane dragi. Pe acest fond de vulnerabilitate, poate aparea un atac de panica si apoi, ulterior, persoana respectiva poate manifesta hipervigilenta chiar si la cele mai neinsemnate simptome si le poate interpreta in mod catastrofic (“Voi muri.”, “Voi face un atac de cord.”, “Daca innebunesc?”), ceea ce va duce la aparitia altor atacuri de panica.

Unele atacuri de panica pot aparea pe neasteptate, ca din senin, altele pot aparea intr-un anumit context, fiind asociate unei anumite situatii. De exemplu, o persoana cu fobie sociala, poate avea un atac de panica la gandul ca trebuie sa mearga la un eveniment monden, sau o persoana cu fobie de serpi va avea avea un atac de panica la vederea unui sarpe.

  1. Exista asemanari intre un atac de panica si un atac de cord?

Avand in vedere faptul ca in atacul de panica apar simptome si din sfera cardiorespiratorie si din cea digestiva, am putea spune ca exista asemanari intre atacul de panica si atacul de cord. De aceea, pentru a elimina orice suspiciune referitoare la existenta unei conditii medicale (care poate fi de natura cardiovasculara, dar si endocrina, neurologica etc.), e recomandat ca pacientul sa fie examinat de un medic.

  1. Cum ar trebui sa actioneze cei din jur pentru persoana care trece printr-un atac de panica?

E important ca persoanele din jur sa manifeste in primul rand intelegere si compasiune fata de persoana care are un atac de panica. Atitudinile de genul “N-ai nimic”, “Iti bati capul cu fleacuri” sau “Inceteaza cu prostiile!” nu numai ca nu o ajuta, ci o si impiedica pe persoana respectiva sa depaseasca momentul, ea putandu-se simti neinteleasa, dispretuita sau ridiculizata.

Daca cei din jur inteleg ca suferinta persoanei este una reala si manifesta compasiune, atunci au facut deja pasi in a o ajuta. Atentie insa la acele situatii in care ajutorul nu mai este benefic, ci devine daunator, reprezentand un factor de mentinere a simptomului! Si aici am putea exemplifica prin cazul unei persoane care are o fobie de ascensoare si care a avut anterior un atac de panica in lift. Daca te oferi sa o insotesti mereu in lift, ii transmiti un mesaj de genul “Am grija de tine, te protejez”, insa ii transmiti la nivel inconstient si un alt mesaj: “Te insotesc pentru ca tu nu te descurci singura.” Acesta reprezinta un mesaj de invalidare, care-i aduce neajunsuri.

In schimb, membrii familiei sau prietenii, pe langa atitudinea de intelegere, pot actiona in directia ajutorarii persoanei suferinde, prin implicarea acesteia in activitati care-i fac placere. Acest lucru are o influenta benefica in directia “stimularii” starii de bine.

  1. Care ar fi primele masuri de luat chiar de catre persoana in cauza?

Primul lucru este acela de a accepta atacul de panica si trairile din acel moment, care, desi sunt neplacute, nu sunt periculoase. Atunci cand apare atacul de panica, prima reactie poate fi aceea de impotrivire cu inversunare fata de senzatiile neplacute sau de fuga din locul respectiv, ceea ce nu face altceva decat sa accentueze senzatiile sau sa duca pe viitor la evitarea permanenta a situatiilor declansatoare.

Daca, de exemplu, o persoana careia ii este teama de inaltime va avea un atac de panica atunci cand se afla pe marginea unei terase de la o inaltime mare, aceasta poate face cativa pasi inapoi, pentru a sta mai aproape de zid. In acelasi timp, isi poate comuta atentia de la interior catre exterior: sa observe peisajul, sa fie atenta la ceea ce se intampla in jur etc.

  1. Tips & tricks pentru ca atacul de panica sa nu se mai intample sau, cel putin, pentru ca numarul acestora sa se rareasca

O solutie simpla, la indemana fiecarei persoane, este aceea de a observa ce se intampla in timpul unor exercitii fizice (alergatul, urcatul scarilor etc.) si de a vedea ca, desi apar unele simptome ca si in atacul de panica (scurtarea respiratiei, accelerarea batailor inimii), nu se intampla nimic grav. Acest lucru ajuta persoana ca pe viitor sa aiba o gandire realista si sa evite interpretarea catastrofala a simptomelor.

Pentru a pasi pe drumul eliminarii atacurilor de panica, e important ca persoana sa constientizeze faptul ca exista o relatie stransa intre gand, emotie si comportament. Sunt anumite distorsiuni cognitive care pot genera un atac de panica. De exemplu, autoetichetarea – “Sunt un neispravit / o neispravita, nu reusesc sa ma controlez.”, suprageneralizarea – “Intotdeauna intru in panica” sau ghicirea viitorului – “Voi pierde controlul”, “Voi muri”. Uneori intervine si perfectionismul emotional, cand persoana considera ca ar trebui sa-si controleze mereu emotiile si atunci sunt prezente anumite scheme disfunctionale, de tipul “Daca intru in panica, ceilalti vor rade de mine.” Inlocuirea gandurilor disfunctionale cu unele functionale va duce la scaderea in intensitate a emotiei si panica poate deveni numai o temere. Toate acestea presupun insa ca persoana sa fie perseverenta si sa exerseze gandirea functionala, realista.

Te poti programa online AICI la Psiholog Daniela Stanciu sau cu ajutorul colegilor nostri din call center la numarul de telefon 031 080 08 34

Articol scris de Elena Dobre

Sursa info: Psiholog Daniela Stanciu, Cabinet Aventura Dezvoltarii

  • April 17, 2018
  • ConsultaClick
Adauga un Comentariu

Intra in cont pentru a putea adauga un comentariu

Articole similare

Descoperă cele mai avantajoase oferte

Abonează-te la newsletterul ConsultaClick și fii primul care descoperă noutățile!