Bine ai revenit! Te rugam sa te autentifici
Ai uitat parola?

Radiografie vs Ecografie pentru copii!

  • 269 vizualizari
  • 0 comentarii

Radiografia si ecografia reprezinta varful de lance pentu diagnosticul majoritatii afectiunilor adultului si copilului. Daca in urma cu un secol era rege consultul clinic, prin care medicul inarmat doar cu simturile proprii si multa carte diagnostica aproape toate afectiunile cunoscute atunci, astazi avansul tehnologic permite specialistilor sa diagnosticheze, sa vizualizeze structuri si organe care erau accesibile doar prin operatii sau disectii. Afla din articol ce presupune fiecare investigatie in parte si alege informat pentru copilul tau.

Nu exista metoda de diagnostic perfecta. Indiferent de metoda folosita, medicina moderna incearca sa foloseasca toate informatiile disponibile aduse de radiologie, de ecografie, de laborator, de consultul clinic pentru a realiza un diagnostic bazat pe dovezi, cat mai apropiat de adevar si cu un minim de efecte adverse pentru pacient.

Ce presupune radiografia? Dar ecografia?

Radiografia analizeaza structural corpul omenesc prin utilizarea razelor X. Ecografia permite vizualizarea unor structuri ale corpului prin intermediul unor fascicule de ultrasunete si transformarea ecourilor obtinute in imagini prin intermediul computerului.

Ce facem atunci cand pacientul este un copil?

Un copil nu este un adult in miniatura. Celulele copilului se divid mai accelerat decat cele ale adultului si sunt mai sensibile de aceea la radiatii. Nu toate organele sunt complet dezvoltate, maturitatea deplina obtinandu-se spre 20 de ani, unele dintre organe sunt nefunctionale pana la adolescenta (testicul, ovar, glanda mamara, etc), etc.

Ce metoda alegi pentru investigatia imagistica a copilului tau? Frica de radiologie este intru totul justificata?

Sa o luam pe rand. Efectul razelor X asupra organisului este studiat de mai mult de 100 de ani. Este evident faptul ca iradierea celulei vii este nociva, putand genera mutatii care pot evolua spre cancer. Dar trebui inteles faptul ca dozele de radiatii folosite in diagnosticul radiologic sunt de obicei atat de mici, incat nu produc un asemenea efect in mod normal. Aparatele au evoluat, dozele s-au redus simtitor. Totusi, este bine sa nu abuzam de radiologie la copil, deoarece nu avem de unde stii ce ii rezerva viata: cate investigatii va mai avea de facut, ce afectiuni va suferi, prin ce accidente va trece. Principiul general acceptat este acela de a folosi minimul de doza pentru obtinerea informatiei concludente: adica cat mai putine radiografii, centrate pe zona de interes.

Diversele celule ale corpului au sensibilitati diferite la radiatii. Unele, cum ar fi cele care captusesc tubul digestiv, cristalinul ochiului, organele genitale, sunt mai sensibile decat altele (neuron, celule osoase, etc).

La modul general, copii sufera de trei mari categorii de afectiuni: infectii, traumatisme si malformatii. Neoplaziile sunt mai rare decat la adult, dar din pacate unele au o evolutie mai rapida. In cazul traumatismelor, accidentelor, radiologia conventionala ramane regina: oasele se vad cel mai bine pe radiografii. In anumite cazuri putem face o tomografie computerizata sau un RMN(rezonanta magnetica nucleara). Ecografia are o redusa utilizare din cauza limitelor ultrasunetelor care nu pot penetra osul.

In cazul infectiilor, in functie de zona infectata se pot folosi toate metodele: pentru pneumonii – radiologia conventionala, pentru meningite – CT sau RMN, etc. In cazul malformatiilor, ecografia cu diferitele ei categorii (ecografie generala, ecografie Doppler, ecocardiografie, ecografie cu contrast, etc) are un rol mult mai important, impreuna cu celelalte metode diagnostice imagistice (CT, RMN).

Si atunci la ce este buna ecografia la copil? De ce este de ales in locul altor metode? Care sunt limitele ei?

Ecografia este de ales, deoarece, folosind ultrasunete, nu iradiaza, se poate repeta de cate ori este nevoie, este nedureroasa, permite un contact direct cu copilul, medicul putand face si un diagnostic (limitat) clinic, poate obtine date suplimentare de la parinti (care de obicei sunt de fata), etc. Limitele ei sunt cele determinate de fizica: ultrasunetele se propaga defectuos prin os si reverbereaza in aer. Asadar traumatismele oaselor, afectiunile plamanilor, stomacului, intestinelor, nu pot fi diagnosticate ecografic. Dintre toate metodele radio-imagistice, ecografia este cea mai dependenta de experienta operatorului si cea mai subiectiva. Mai mult, organele copilului nu au aceleasi proportii cu cele ale adultului (de exemplu, ficatul si splina sunt proportional mai mari decat ale adultului raportat la dimensiunile corpului) si sunt intr-o crestere dimensionala paralela cu varsta. De aceea este nevoie de o experienta suplimentara a ecografistului.

La copilul mic, sub 6 luni, prin ecografia transfontanelara se poate evita un CT de cap, deci nu iradiem deloc ochii. Prin ecografie se poate diagnostica o displazie de sold, deci nu se face o radiografie de bazin (nu se iradiaza organele genitale).

Pe scurt: de cate ori se poate, mai ales in ceea ce priveste abdomenul si pelvisul, ecografia este de ales. Cauta un medic cu experienta, cu un aparat performant si nu te teme sa repeti ecografiile de cate ori este nevoie. Copilul tau nu va avea de suferit, nu va fi iradiat, ci doar diagnosticat corect si complet.

Sursa info: clinica Total Radiology

Sursa foto: www.freepik.com

  • July 31, 2018
  • ConsultaClick
Adauga un Comentariu

Intra in cont pentru a putea adauga un comentariu

Articole similare

Descoperă cele mai avantajoase oferte

Abonează-te la newsletterul ConsultaClick și fii primul care descoperă noutățile!